Intersecția de bine | septembrie 2024
despre cum lucrurile la mâna a doua salvează sănătatea pământului, noile simboluri inspiraționale pentru persoanele cu dizabilități și tehnologia care ne-ajută cu un capăt și ne face rău cu celălalt
Bun găsit în septembrie, de câțiva ani a patra lună de vară.
Aici ediția cu nr. 21 a Intersecției de bine și îți mulțumesc că o citești ❤️.
Luna lu’ Răpciune începe cu îndemnul de a ne alătura mișcării #SecondHandSeptember și accepta un angajament de 30 de zile că:
NU vei cumpăra piese vestimentare noi; sau
vei cumpăra doar lucruri la mâna a doua; sau
vei dona ceea ce nu mai porți.
Mișcarea a fost inițiată de comunitatea Oxfam și se întâmplă în septembrie pentru că tot atunci are loc și Fashion Week, marele eveniment al modei în care designerii și brandurile își defilează pe podiumurile din Paris creațiile vestimentare pentru noile sezoane.
#SecondHandSeptember vrea să atragă atenția iubitorilor de modă asupra urmelor pe care industria textilă le lasă pământului și cât de mult îl poluează și seacă de resurse.
Un om ar putea bea apa folosită pentru producția unui tricou și a unei perechi de blugi timp de 13 ani.
Începe din acest septembrie să-ți schimbi relația cu moda.
Devino prieten cu second hand-ul, observă cum și câți bani economisești și descoperă cum te trezești cu un stil vestimentar personal și exclusiv.
Alături de toate astea, vei contribui la reducerea mormanul de textile care se ard sau se aruncă la cimitirul de haine, deja vizibil din Cosmos 🌎 .
Adun acest conținut voluntar. Dacă îți e pe plac, rogu-te de mă recomandă unui prieten sau ajută-mă cu o distribuire. Ea chiar contează pentru mine.
Din lexiconul nonprofit
Azi punem sub lupă cuvântul intersecționalitate -un cuvânt care nu este în DEX, dar care, prin descopunere, te duce cu gândul la ceva ce se intersectează, conectează, împletește, suprapunere.
Ce înseamnă totuși intersecționalitate?
E un soi de intersecție complicată, despre care n-am învățat la școala auto 😊.
Cuvântul intersecționalitate a fost pentru prima dată folosit în 1989 de către Kimberlé Crenshaw și este un termen care descrie intersecția mai multor forme de discriminare ( de exemplu: etnie, gen, statut social, identitate sexuală, rasă) și modul în care aceste intersectări contribuie la experiențele de discriminare.
Pe românește, intersecționalitatea e atunci când două sau mai multe criterii de discriminare sunt aplicate simultan unei singure persoane. De exemplu, un bărbat de etnie romă, în vârstă de 60 de ani, e respins la angajarea pe un post de infirmier din cauza etniei, genului și a vârstei.
De ce atunci îi spunem intersecționalitate și nu discriminare multiplă?
Am găsit răspunsul în explicația Emanuelei Ignățoiu-Sora oferită pentru Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC).
Pentru a înțelege diferența dintre aceste doua concepte, Emanuela ne propune să ne imaginăm o piscină cu mai multe culoare de înot. Astfel, din perspectiva discriminării multiple, un înotător înoată când pe culoarul discriminării de gen, când pe cel de dizabilitate, când pe culoarul de vârstă, pe când în cazul intersecționalității înotătorul se află „[….] în toate culoarele din piscină în același timp”. Emanuela mai spune că pentru a găsi soluții la această formă de discriminare încrucișată trebuie să analizăm și să vedem cum aceste experiențe se suprapun.
De ce ar trebui să ne pese de intersecționalitate?
Mai devreme sau mai târziu, toți ajungem să fim discriminați – fie din cauza vârstei, educației de care (n-)am avut parte, felului în care arătăm sau originii noastre etnice.
Ca să înțelegi mai bine cum te poate afecta acest concept, uite-te un pic la Roata privilegiului (de Patricia Hill Collins). Ea explică cum unele caracteristici, precum rasa, genul, culoarea, educația, transformă unele categorii în dominante și le asigură o poziție superioară și altele în subordonate și inferioare.
Fără doar și poate, dacă ești un tânăr alb, ai 30 de ani, deții studii de masterat și un corp fără dizabilități, atunci ai un privilegiu social în raport cu o tânără romă, de aceeași vărstă, din mediul rural, care n-a făcut școală și a fost forțață de împrejurări să se căsătorească de la o vârstă fragedă.
Ce e de făcut?
Claudia Petrescu spune că intersecționalitatea trebuie luată în seamă de către cei care fac legislația și politicile publice. Potrivit cercetătoarei, atunci când se dezvoltă servicii pentru persoanele vulnerabile, aceste servicii nu trebuie abordate și rezolvate pe rând, ci trebuie privite prin prisma intersecționalității pentru a se putea interveni concomitent, pe toate direcțiile. În așa fel, problemele pot fi rezolvate mai ușor și mai eficient.
Raftul cu resurse
Și ca să nu plecăm prea departe de intersecționalitate, las pe raftul cu resurse biblioteca de materiale educaționale adunate de colegii de la Asociația Young Initiative pe tematica intersecționalității.
Resursele sunt pentru uzul lucrătorilor de tineret, profesorilor, educatorilor, asistenților sociali și ONG-urilor de tineret.
Partea bună e că majoritatea resurselor sunt în limba română și sunt create de organizațiile din România și sunt adaptate contextului de-acasă 🎉.
Și dacă te-a agățat acest concept, îți propun să citești și un articol despre Intersecționalitatea în manualele școlare – cum să creăm clase incluzive pentru toți elevii.
Da, da, chiar și în manuale avem intersecționalități strâns împletite!
Nu ești încă abonat la Intersecția de bine? Click aici și ne reîntâlnim o dată pe lună în inbox.
Minutul de conștientizare
Toți știm cum arată semnul rezervat persoanelor cu dizabilități. E un simbol universal pe care îl vedem în parcări, pe uși sau pe holurile unor clădiri.
Decathlon și-a propus să recreeze acest simbol și să determine socitatea să vadă oamenii din scaunul cu rotile ALTFEL și, în același timp, să-i impulsioneze pe cei cu o anumită dizabilitate să facă sport.
Brandul a regândit designul clasic și a creat 18 simboluri inspiraționale, așezând în scaunul cu rotile oameni care fac diverse sporturi, de la baschet, la rugby sau tenis.
Gama de sporturi reprezentată în noile semne a fost inspirată de Echipa paralimpică 2020 a Canadei.
Campania s-a întâmplat în Canada, însă, pentru a nu limita teritorial această inițiativă frumoasă, Decathlon a încărcat pictogramele pe site-ul său, de unde pot fi descărcate și utilizate de oricine.
Dacă ai nevoie să pui undeva un semn de aces fel, descarcă-l, imprimă-l și inspiră mai departe!
#ViitorulVerde
Un startup de tehnologie din Australia vrea să curețe mările și oceanele de plastic.
Seabin Project produce coșuri de gunoi acvatice pe care le instalează în porturi. Datorită unei pompe electrice, tomberoanele plutitoare aspiră apa împreună cu deșeurile din ea. Sacul de gunoi capturează până la 20 kg de deșeuri și eliberează înapoi doar apa. Compania spune că tomberoanele reușesc să prindă câte un deșeu la fiecare 6 secunde.
Toate bune și frumoase până aici.
Doar că cei de la Universitatea Plymouth au făcut un studiu care neagă optimismul acestei tehnologii. Cercetarea celor de la universitate arată că volumul de deșeuri colectate nu este atât de mare precum se laudă startup-ul și că, pe lângă deșeuri, aceste tomberoane plutitoare prind în ele și vietăți marine care mor.
La fiecare 3,6 deșeuri, tomberonul absoarbe și un organism viu (scoici, crabi, anghile etc.).
Autorii studiului susțin că metoda de curățare manuală a apei ar fi mai eficientă și mai puțin costisitoare comparativ cu dispozitivele Seabin și că aceste dispozitive pot duce la un optimism exagerat față de tehnologie. Cercetătorii cred că în loc să ne concentrăm pe schimbările sistemice ale procesului de producere, utilizare și eliminare a plasticului, noi vom prefera să așteptăm tehnologia să progreseze și să ne rezolve problemele.
Tu ce crezi?
Oare ne îmbătăm cu apă rece de la atâta tehnologie?
V-am întrebat data trecută dacă vi se pare util conținutul pe care îl adun aici. Am primit 31 de răspunsuri. Vă mulțumesc de 31 de ori. Mă înverșunați să continui.
Las sondajul deschis. Poate vrei să-mi lași și tu un răspuns. Voturile sunt anonime. Eu văd doar rezultatul cantitativ.
Cauzele sociale ale lunii Septembrie
Toamna e în roade bogate, dar și în cauze sociale care merită promovate:
5 septembrie - Ziua internațională a carității
7 septembrie - Ziua internațională a aerului curat pentru cerul albastru
8 septembrie - Ziua internaţională a alfabetizării
9 septembrie - Ziua internațională pentru protejarea educației împotriva atacurilor
15 septembrie - Ziua internațională a democrației
16 septembrie - Ziua internațională pentru conservarea stratului de ozon
17 septembrie - Ziua mondială a siguranței pacienților
18 septembrie - Ziua internaţională a salarizării echitabile
20-26 septembrie - Săptămâna internațională a fericirii la locul de muncă
21 septembrie - Ziua internațională a păcii
23 septembrie - Ziua internaţională a limbajului semnelor
26 septembrie - Ziua internațională pentru eliminarea totală a armelor nucleare
27 septembrie - Ziua mondială a turismului
28 septembrie - Ziua internațională pentru accesul universal la informație
29 septembrie - Ziua internațională de conștientizare a pierderilor și risipei de alimente
Vitrina cu tehnologii
Într-o discuție despre AI, am aflat de la colegi că Chat GPT oferă reduceri pentru organizațiile nonprofit care își doresc versiunea ChatGPT Team sau Enterprise.
Organizațiile nonprofit mici primesc o reducere de până la 20 USD/lună/ per utilizator pentru planul ChatGPT Team, iar organizațiile mari pot primi o reducere de până la 50% pentru planul ChatGPT Enterprise, dacă sunt eligibile.
Verifică eligibilitatea organizației tale și aplică aici.
De aplaudat!
LEGO colectează piesele vechi de LEGO și le donează copiilor vulnerabili.
Dacă ai seturi cu care nu te mai joci, le poți duce în cel mai apropiat Magazin Certificat LEGO din România. Ele vor ajunge să dăruie zâmbete și creativitate copiiilor care nu își pot permite aceste jucării.
Și asta nu e tot. LEGO donează seturile sale și către spitale și centre de tratament ajutându-i pe oamenii de acolo să-și recapete echilibrul emoțional și să depășească diverse traume. Despre această inițiativă am aflat de la Hacking Work - un newsletter care n-are cum să nu îți placă, pentru că scrie curajos, clar și cinstit despre oameni, organizații și piața muncii.
De aplicat/de participat la:
Festivalul Digital Predau Viitor 2024, ediția a 3-a - conferința profesională internațională despre pedagogie, cetățenie digitală și educație STEAM, creată și organizată anual de Asociația Techsoup. Înscrierile se fac aici.
Google Impact Summit - eveniment gratuit pentru ONG-uri. Se întâmplă online, pe 4-5 septembrie. Înregitrarea aici.
programul gratuit Skills for Transition. Printre țările eligibile este și România. Termenul de aplicare 29 noiembrie. Mai multe detalii aici.
Școala de mediu pentru viitorii jurnaliști organizată de Rețeaua pentru Natură Urbană. Data limită pentru înscrieri: 15 septembrie.
Atelierul gratuit online despre cum sa îți creezi un logo în CANVA. Are loc pe 5 septembrie, de la 20.00. Înscrierile se fac aici.
ONGoing Impact #2: CoLaborator, pe 4 septembrie (miercuri), de la orele 18:30. Detalii aici.
Tema pentru acasă…
Te las cu o întrebare de reflecție: ce înseamnă luxul pentru tine? 👇
Îți MULȚUMESC că ai ajuns până la final.
Dacă ai o sugestie/întrebare pentru mine sau crezi că te pot ajuta pe partea de comunicare sau de echipare cu tehnologie a ONG-ului tău, îmi poți scrie oricând.
Țin ușa mereu deschisă 📭.
Edițiile anterioare le găsești puse laolaltă aici.
Pe luna viitoare!