Intersecția de bine #2
Bine te-am regăsit în luna lui Făurar!
Sunt la a doua ediție a acestui newsletter și îți mulțumesc că mă citești.
Am marcat Intersecția de bine din această lună cu indicatoare care te vor ghida spre (mai multă) responsabilitate, viitor verde, frumusețe naturală și limbaj nediscriminatoriu.
Ia-ți cafeaua aproape, fă popas în Intersecția de bine și alege-ți câteva resurse și exemple de inspirație pentru acest februarie îmbrăcat timid în alb.
Vitrina Tech
Data trecută în vitrină, am etalat Programul Microsoft for Non Profit.
Luna asta îl expunem la lumină pe al său rival - Google.
Gigantul Google tot are un program dedicat organizațiilor nonprofit, denumit exact așa: Google for Nonprofits. Acesta e compus din alte 4 sub-programe:
Google Workspace: care este o suită de instrumente ce ajută organizațiile nonprofit să colaboreze mai eficient cu ajutorul aplicațiilor sale inteligente și sigure (Gmail, Documente, Calendar, Google Drive (30 GB) și Google Meet).
Google Workspace, asemeni suitei de productivitate de la Microsoft, permite ONG-urilor să-și creeze adrese instituționale pentru membrii echipei; să stocheze și să arhiveze documentele în cloud (cei drept pe un spațiu mai redus decât la Microsoft, doar 30 GB față de 1 TB la Microsoft); și să obțină acces la sistemul de conferințe video - Google Meet.
Google AdGrants: fiecare organizație nonprofit eligibilă primește lunar un credit virtual de 10.000 USD pe care îl poate utiliza pentru a seta campanii sub formă de anunțuri text în rețeaua motorului de căutare Google.
Google Earth și Maps: acest instrument ajuta internauții să găsească resursele și programele comunitare cele mai apropiate de ei.
Programul nonprofit YouTube: învață ONG-urile să utilizeze puterea promovării prin povești video și oferă organizațiilor nonprofit acces gratuit la Creator Academy.
Înscrierea în programul Google for Non Profits este gratuită. ONG-urile din Romania pot aplica pentru Programul Google for Nonprofits aici.
Deocamdată, în Republica Moldova, Google for Nonprofits nu este disponibil, dar e bine să știm ce presupune acesta. Să fim pregătiți când programul ajunge și pe tărâmul moldav.
Din lexiconul nonprofit
Azi decodăm un cuvânt greu de definit, dar și mai greu de explicat: stigma.
Conform definiţiei lui Goffman (1963), stigma este „o însuşire care discreditează persoana, care o reduce de la o fiinţă împlinită şi obişnuită la una indezirabilă şi neglijată”.
Conform DEX-ului, a stigmatiza înseamnă a arunca asupra cuiva sau a ceva disprețul public, a condamna cu toată severitatea;
În termeni și mai simpli, stigma sau stigmatul este un semn de rușine care deosebește o persoană de ceilalți.
De exemplu, când o persoană are o problemă de sănătate, ea este etichetată și nu mai este văzută de societate ca toți ceilalți, ci ca parte a unui grup cu anumite caracteristici și față de care societatea manifestă atitudini și convingeri negative.
Aceste atitudini negative conduc la discriminare, rușine, vinovăție, respingere de sine și la un tratament inechitabil și injust față de „cel pecetluit”.
Un alt exemplu de stigmatizare, prin care poate ai trecut recent chiar tu, a fost în pandemie, când stigma socială a afectat nu doar persoanele infectate/bolnave, dar și membrii familiilor, membrii diferitor grupuri/profesii/ comunități/etnii asociate cu boala, cum ar fi de exemplu persoanele de origine asiatică, oamenii care au călătorit, medicii și îngrijitorii etc.
Îți mai aduci aminte cum te-ai simțit atunci?
Prin urmare, stigmatizarea se opune egalității dintre oameni și nu recunoaște demnitatea și drepturile la care toți oamenii ar trebui să aibă acces.
Acest fenomen „de rușine publică” trebuie prevenit și combătut.
Recent, Fundația Publicis, alături de mai multe organizații cu renume, a lansat prima coaliție intersectorială pentru a elimina stigmatul cancerului la locul de muncă.
În aprilie 2022, directorul general al Publicis, Arthur Sadoun, a fost diagnosticat cu cancer. După ce și-a făcut publică starea de sănătate, a primit mii de mărturii de la bolnavii de cancer care se tem să își anunțe angajatorul despre diagnosticul lor.
Așa s-a născut platforma Working with Cancer care reunește companii cunoscute din întreaga lume și care îndeamnă angajatorii să construiască pentru angajații lor o cultură deschisă, favorabilă și orientată spre recuperare.
Pe această platformă, fiecare companie va putea să își prezinte propriile angajamente față de pacienții cu o formă de cancer care fac parte din organizație.
Publicis și-a asumat angajamentul de a oferi siguranța deplină a locului de muncă pentru pacienții cu cancer timp de cel puțin un an și a asigura sprijinul necesar în carieră nu numai pentru ei, ci și pentru angajații din cadrul organizației care au în grijă rude cu această afecțiune.
Raftul cu resurse
Pe etajera cu resurse am aranjat 3 publicații conexe cu stigmatizarea și prejudecata:
un GHID pentru jurnaliști și comunicatori care prezintă câteva căi simple de combatere a stigmatizării prin utilizarea unui limbaj pozitiv și a materialelor informative ce promovează egalitatea, empatia și bunătatea.
Îndrumarul a fost creat pentru a combate stigmatizarea în perioada pandemiei, însă sfaturile din ghid pot fi aplicate pentru eradicarea oricărei forme de stigmatizare.
un set de jocuri despre stereotipuri și prejudecăți care pot ajuta copiii și tinerii să conştientizeze propriile stereotipuri şi prejudecăţi pentru a le depăşi și evita în viitor.
o fișa de lucru pentru profesori și educatori privind stereotipurile şi prejudecăţile sociale.
Descarcă-le și aplică-le în activitățile tale!
Minutul de conștientizare
Social media este o parte importantă din viața adolescenților. Însă, aplicațiile de retușare și presiunea de a posta "selfie-ul perfect" le afectează tinerilor încrederea și stima de sine. Până la vârsta de 13 ani, 80% dintre fete își distorsionează felul în care arată în online.
Dove și-a reluat lupta pentru standardele reale de frumusețe cu o nouă campanie #ReverseSelfie.
Campania readuce în discuție problema crucială a stimei de sine a femeilor și a fetelor și subliniază daunele psihologice provocate de tendința de editare excesivă a selfie-urilor.
Video-ul campaniei începe cu o imagine pe care o tânără a postat-o pe rețelele de socializare. Apoi, acțiunea se derulează înapoi, inversând toate modificările și punerea în scenă care au creat acea imagine și dezvăluie fața șocant de tânără din spatele fotografiei postate pe rețelele sociale.
Dove ne îndeamnă să punem preț pe frumusețea reală și să discutăm cu adolescenții despre „selfie-urile perfecte” pentru a opri daunele aduse stimei de sine.
Ce motive de sărbătoare avem în Februarie?
Știați că și OGN-urile au ziua lor? Se celebrează anual, la 27 februarie.
Ziua Mondială a ONG-urilor este marcată în peste 89 de țări și are menirea de a-i face pe oameni să înțeleagă care este rolul ONG-urilor și ce fac ONG-urile pentru societate.
Ce alte motive de conștientizare ne mai aduce februarie?
2 februarie: Ziua Mondială a zonelor umede - #WorldWetlandsDay
4 februarie: Ziua Mondială contra Cancerului — #WorldCancerDay
5 februarie: Reclaim Social — #ReclaimSocial - O inițiativă de o zi a companiei tech-for-good Lightful care a cerut mai multă pozitivitate pe platforme precum Twitter și Facebook
9 februarie: Ziua Internetului Sigur - #SaferInternetDay
13 februarie : Ziua Mondială a Radio-ului — #WorldRadioDay
20 februarie : Ziua Mondială a Justiției Sociale - #SocialJusticeDay
21 februarie: Ziua Mondială a Balenelor - — #WorldWhaleDay
23 februarie: World Spay Day - Ziua dedicată pentru a încuraja oamenii să salveze vieți de animale prin sterilizarea și castrarea animalelor de companie — #WorldSpayDay
25 februarie: Ziua învățării digitale - #DigitalLearningDay
27 februarie: Ziua internațională a ursului polar - #PolarBearDay
27 februarie: Ziua Mondială a ONG-urilor - #WorldNGODay
28 februarie: Ziua bolilor rare - #RareDiseaseDay
De replicat!
Muzeul Hărților din București este cel mai frumos muzeu mic din oraș. El funcționează într-o clădire monument istoric, adică într-o clădire foarte veche. Din această cauză, muzeul nu poate fi accesibilizat pentru toți. Cu toate astea, Muzeul Hărților este un muzeu incluziv.
Înainte de a-l vizita, le poți scrie pe mail despre nevoile tale de accesibilizare (email: comunicare@muzeulhartilor.ro) , iar echipa lor îți va asigura o vizită plăcută și incluzivă. Detalii aici.
Și la Muzeul Antipa reîncep „Orele liniștite” organizate în zilele de luni, între orele 13:00 – 15:00, în afara programului obișnuit de vizitare și se adresează vizitatorilor cu nevoi speciale, pentru care perioadele aglomerate de vizitare pot fi dificile din punct de vedere senzorial.
Dacă îți place ce citești, ajută-mă să ajung în inbox-ul mai multor oameni. Dă un share sau fă-i forward unui prieten, vecin, coleg responsabil!
#ViitorulVerde
Poate ai auzit și tu despre biletul de 9 euro din Germania introdus de guvern pentru a încuraja utilizarea transportului public și a ușura povara inflației și a costurilor ridicate pentru cetățeni.
Biletul a fost aplicat timp de trei luni și nu numai că a redus cheltuielile oamenilor, dar a diminuat cu mult utilizarea mașinilor, a liniștit emisiile de dioxid de carbon (acestea scăzând cu 1,8 milioane tone) și a îmbunătățit notabil calitatea aerului în zonele metropolitane.
Prin urmare, utilizarea transportului public în locul celui personal poate fi o opțiune viabilă care ar reduce poluarea aerului în viitor, în special în orașe aglomerate.
O altă pată de speranță pentru #ViitorulVerde vine de la savanții Cambridge care au creat o baterie de încărcare cu algii pentru dispozitivele electrice de mici dimensiuni.
Noul dispozitiv nu se descarcă, specia de algii-acumulator nu are nevoie de hrană pentru că își obține propria nutriție prin fotosinteză, din absorbția radiației solare, și continuă să genereze curent chiar și în întuneric.
Curentul electric este neînsemnat, dar suficient de puternic pentru a alimenta un microprocesor.
Inovația cercetătorilor are potențialul de a deveni o metodă sigură și regenerabilă de alimentare a dispozitivelor mici, cu atât mai mult cu cât sistemul inventat poate fi reprodus ușor la scară industrială, fără a pune presiune pe mediu.
De privit!
Filmul 55 Steps e bazat pe povestea reală a unei femei care suferă de o boală mintală și care a reușit să inițieze un proces colectiv pentru a le ofere pacienților competenți dreptul de a avea un cuvânt de spus în tratamentul lor.
Să ai pop-cornul și șervețelele aproape!
De sondat!
Dacă ai o afacere cu misiune socială - indiferent de forma legală sub care operezi - și vrei să crești impactul a ceea ce faci, înscrie-te la cursurile gratuite oferite de Startarium.
Vei învăța care sunt ariile în care poți interveni, ce resurse poți accesa, ce întrebări merită să îți pui și cum te pregătești de scalare.
Cursul e gratuit, are pauze de recapitulare si quizuri pentru întârirea cunoștințelor.
Spor la învățare!
Iar dacă ești din Republica Moldova, locuiești în Bălți, Glodeni, Fălești, Drochia, Sângerei, Râșcani, Florești, Edineț, Briceni sau Ocnița, te poți înscrie la programul „Talent Incubator - Bălți” unde vei învăța să lucrezi în domeniul IT.
Data-limită pentru înscriere este 3 februarie 2023, iar aplicările se fac aici.
Tema pentru acasă
Fă următorul experiment propus de PressOne: scrie o listă cu toate lucrurile pe care ai dori să le cumperi în 2023. Absolut toate lucrurile la care te poți gândi, de la haine la vacanțe, de la electrocasnice la mașini. Alături mai fă o listă, însă de data asta doar cu lucruri absolut necesare.
La final de an, revino la foaia cu enumerări și calculează pe câte lucrurile inutile ai risipit banii. Și resursele planetei.
Îți MULȚUMESC că ai ajuns până la finalul acestui newsletter. Dacă ți-au plăcut cele adunate aici, fă-i forward unui prieten, coleg, vecin responsabil.
Iar dacă ai un gând, idei sau sugestie pentru mine, dă un Reply la acest email. Îl voi citi cu mare sete și promit să-l iau în calcul și să-ți răspund.
Te (re)aștept în următoarea Intersecție de bine, în Martie.
Edițiile anterioare le găsești aici.