Intersecția de bine | octombrie 2024
despre comercializarea panglicii roz, anularea campaniei privind cancerul de sân de către Facebook, testul care determină cât de (ne)privilegiat în societate ești și cafeaua din pahare reutilizabile
Bine te-am găsit în octombrie, luna recoltelor🍇🍎 și-a vinului care mustește-n poloboace🛢️.
Aici ediția cu nr. 22 în care intersectez faptele și mostrele de bine și îți mulțumesc că le citești❤️.
Octombrie e luna dedicată conștientizării și prevenirii cancerului mamar.
E luna în care pământul își pune panglica roz - fundița devenită simbolul ce onorează supraviețuitoarele cancerului de sân și sporește gradul de conștientizare al acestei boli.
Se spune că panglica reprezintă promisiunea făcută de Nancy G. Brinker surorii sale Susan G. Komen, de a face tot ce îi stă în puteri pentru a pune capăt cancerului de sân. Sora lui Nancy a murit la doar 36 de ani din cauza cancerului mamar.
Povestea panglicii roz pare că a luat avânt prin anii ‘90, când Fundația Susan G. Komen for the Cure a distribuit fundele roz la cursa Race for the Cure® din New York pentru a crește gradul de informare al oamenilor privind cancerul mamar și pentru a strânge fondurile necesare în cercetarea și combaterea acestei afecțiuni.
Ce nu știam despre panglica roz?
Pentru mine funda roz a fost mereu un simbol care onorează puterea de luptă a femeilor ce au învins această maladie. Însă am fost surprinsă să aflu că există critici legate de comercializarea excesivă a acestui simbol.
Mișcarea poartă numele de pinkwashing și condamnă campaniile susținute de marile fundații și corporații (precum KFC, Coca-Cola) care au preluat și integrat panglica în planurile lor de marketing și în produsele lor. Multe companii sunt acuzate de lipsă de transparență privind fondurile adunate în aceste campanii, dar și de comercializarea unor produse „roz” care conțin ingrediente cancerigene.
Așa a luat naștere mișcarea Think Before You Pink® (Gândește înainte de [a achiziona] roz ) apărută ca răspuns la numărul tot mai mare de produse comerciale asociate cu rozul. Inițiativa e actuală și astăzi. Pe de o parte ea solicită mai multă transparență și responsabilitate companiilor care strâng fonduri pentru cancerul de sân, iar pe de altă parte, ea încurajează consumatorii să-și pună întrebări critice despre promoțiile comerciale pe care e imprimată panglica sau culoarea roz.
În ultimii ani, definiția de pinkwashing și-a extins sensul și se folosește pentru a critica companiile care fac uz de renumele „rozului” cu scopul de a-și promova propria agenda corporativă sau politică, pentru a câștiga simpatizanți, pe când realitatea acelor companii ascunde multe aspecte violente și nedemocratice.
Ce facem atunci? Ne mai punem panglica?
Fiecare decide pentru sine de unde ia funda roz, însă decizia trebuie trecută prin sita propriei gândiri critice.
Dacă alegem cu grijă de la ce brand procurăm sau la ce evenimente ne alipim și analizăm transparența din spatele activităților inițiate (doar) în octombrie, atunci vom ști cum să procedăm ca să fie bine și să facem bine.
Adun acest conținut lunar și voluntar. Dacă îți place ce citești aici, ajută-mă, te rog, cu o distribuire în cercul tău de prieteni sau cunoștințe.
Minutul de conștientizare
Tot în tematica lunii roz rămânem și cu această rubrică.
Pentru a crește gradul de informare privind cancerul mamar, Pink Ribbon Germany și DDB Berlin, în 2016, au conceput o campanie menită din start să fie ștearsă.
Cum așa și la ce bun 🤔?
Pornind de la ideea că roboțeii Facebook și Instagram vor înlătura orice conținut care include nuditate, autorii campaniei au pregătit poze ale femeilor celebre cu sânii la vedere.
Imaginile au fost publicate pe social media alături de mesajul care reprezenta un joc de cuvinte: „Check it before it's removed” („Verifică-l până nu este eliminat”). Pe de o parte, mesajul îndemna internauții să-și verifice feed-ul și să distribuie postarea până nu este înlăturată de algoritmi, iar, pe de altă parte, mesajul principal și subînțeles al campaniei îndemna femeile să-și verifice sânii până nu e prea târziu.
Exact cum au și anticipat lucrurile, campania nu a apucat să se viralizeze în social media pentru că harnicii algoritmi zuckerberghieni blocau postările cam în 20 de minute de la publicare, iar odată cu blocarea lor, se pierdeau toate comentariile, like-urile și distribuirile adunate. În schimb, campania a bubuit pe alte canale. A fost preluată masiv de TV-uri, radio-uri, ziare și reviste și a direcționat circa 29 milioane de vizitatori către site-ul Pink Ribbon unde femeile au aflat despre cum sa-și facă corect o autoexaminare.
Planul autorilor a mers strună, ei dorindu-și din start să transforme cenzura rețelelor sociale în ceva răsunător, cu efect pozitiv.
Mai târziu, datorită presiunii mediatice, Facebook și Instagram au permis menținerea campaniei.
Nu știu cât o să mă lase pe mine algoritmii Substack să mențin informația asta aici, așa că vă îndemn și eu, ca de la femeie la femeie: „Check it before it's removed .”
Să avem sănătate și vizite neamânate de monitorizarea la medic!
Din lexiconul nonprofit
Luna trecută am încercat să explic ce înseamnă conceptul de intersecționalitate și în ce fel ne poate afecta.
Cuvântul a lămurit pe unii și a supărat pe alții. Am fost chiar complimentată că aș fi inventat eu acest cuvânt, doar că mai am de mâncat niște mămăligă de prin cărți și studii până să ajung autoare de lucruri deștepte 😊.
Așa că m-am gândit să facem ca la școală: când o temă complicată nu e înțeleasă din prima, se reia explicarea subiectului în lecția următoare.
Ne oprim și azi la explicația cuvântului neexistent în DEX .
Intersecționalitatea este termenul care descrie intersecția mai multor forme de discriminare și modul în care „diferitele identități personale, sociale și politice se întrepătrund, ducând astfel fie la o vulnerabilitate crescută, fie la privilegierea unei persoane”.
Pe românește, intersecționalitatea e atunci când două sau mai multe criterii de discriminare sunt aplicate simultan unei singure persoane. De exemplu, o femeie de etnie romă, în vârstă de 60 de ani, este respinsă la angajare din cauza etniei , dar și a vârstei.
Până nu demult, discriminarea era analizată și se încerca rezolvarea ei prin prisma doar a unui singur criteriu (fie rasa, fie gen, fie sex) ignorându-se adesea că aceste categorii se intersectează și se influențează reciproc.
Dacă ajungem să înțelegem cum se împletesc aceste forme de discriminare, vom putea identifica cum funcționează structurile și procesele de putere sau pozițiile de inferioritate și vom putea solicita schimbarea mecanismelor care duc la opresiune și la vulnerabilitatea crescută a individizilor.
De ce ar trebui să ne pese de intersecționalitate?
Mai devreme sau mai târziu, toți ajungem să fim discriminați – fie din cauza vârstei, educației de care (n-)am avut parte, felului în care arătăm sau originii noastre etnice.
Confirmarea vine și din studiul recent lansat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile care arată că intersecționalitatea este o realitate în România și ea afectează segmente largi ale populației.
Conform datelor, unu din șapte români, indiferent de etnie, gen, vârstă sau mediu de rezidență, a declarat că a existat cel puțin o situație în care s-a simțit discriminat la locul de muncă, la interviul de angajare sau la școală, iar unu din patru români s-a simțit la un moment dat tratat diferit din cauza vârstei.
Când citești studiul, te prinzi că fie tu, fie o cunoștință a trăit situații de intersecționalitate și îți dai seama că ți-ai fi prins bine să știi aceste lucruri și să știi și cum să combați aceste situații.
Studiul explică și cum este înțeleasă și implementată intersecționalitatea de către ONG-uri și de ce e important ca organizațiile nonprofit să își privească beneficiarii și proiectele prin lentila intersecționalității și să o ia în calcul atunci când pun umărul la dezvoltarea politicilor publice.
Raftul cu resurse
Hai să batem fierul cât e cald și să rămânem tot la capitolul intersecționalitate.
Luna trecută v-am făcut cunoștință cu Roata privilegiului - cea care ne explică cum unele caracteristici, precum rasa, genul, culoarea, educația, ne plasează pe unii în categorii dominante, cu o poziție superioară, iar pe alții ne situează în poziții de subordonare și inferioritate.
În resursele despre intersecționalitate de la Asociația Young Initiative am descoperit un test din 30 de întrebări care îți arată cât de privilegiat sau nu social ești.
La finalul testului afli cum arată roata ta. Cu cât obții o roată mai (ne)colorată, cu atât mai (ne)privilegiat în societate ești.
Autorii testului speră că rezultatele obținute te vor face să conștientizezi puterea privilegiului pe care îl ai în societate, iar asta va conduce implicit către o distribuire echitabilă a prosperității economice, care, la rândul său, poate fi interpretată ca justiție socială.
Roata mea s-a colorat destul de mult și … într-adevăr m-a pus pe gânduri.
Tu cât de (ne)privilegiat ești? Fă testul și vezi câtă culoare obține roata ta.
#ViitorulVerde
Orașul Aarhus din Danemarca și-a propus să reducă numărul paharelor de unică folosință și-a făcut ceea la ce eu, cetățeanul responsabil, visez de mult.
Împreună cu restaurantele și cafenelele locale și experții în economie circulară, în oraș s-a creat un sistem reutilizabil pentru ambalajele de unică folosință.
În etapa de testare, sistemul a debutat cu introducerea pe piață a paharelor reutilizabile și speră că inițiativa se va extindă și va include și alte tipuri de recipiente.
Sistemul din Danemarca seamănă extrem de mult cu Sistemul Garanție-Returnare din Romania. Adică, tu îți cumperi cafeaua din rețeaua de cafenele sau localuri care face parte din proiectul-pilot, primești băutura într-un recipient returnabil pentru care achiți o mică garanție. După ce restitui recipientul în unul din punctele de colectare existente în oraș îți recuperezi garanția.
Simplu și fezabil!
Însă, până ajunge sistemul de returnare a paharelor pe tărâmurile noastre, hai să încercăm să mergem la cafea cu propriul recipient reutilizabil.
E mai ieftin și mai sănătos!
Vitrina cu tehnologii
Vin cu vești bune despre programul nonprofit al celor de la Monday.com
Până în martie 2024, Monday.com oferea o serie limitată de produse organizațiilor nonprofit. Scriam despre acest program aici.
Doar că Monday.com și-a regândit programul și a extins paleta de servicii oferite ONG-urile. Organizațiile eligibile pot primi acum 10 locuri gratuit pentru:
aplicația de project management - Work Management
aplicația de CRM - monday sales CRM - pentru gestionarea centralizată a datelor și operațiunilor
aplicația monday Dev (pentru echipele de dezvoltare de software) - conectată cu aplicațiile de project managent și CRM.
Dacă deții deja un cont de Monday și crezi că ai fi eligibil, completează formularul de aici.
Dacă nu ai mai utilizat până acum Monday, dar ești un ONG, poți aplica aici.
În cazul în care cererea ta este respinsă, dar crezi că ești eligibil, poți depune un apel completand acest chestionar.
Ce cauze sociale celebrăm în octombrie?
Alături de luna dedicată conștientizării cancerului mamar, octombrie mai vine cu un snop de cauze sociale ce merită scoase în lumină:
01 octombrie - Ziua internațională a persoanelor în etate
02 octombrie - Ziua mondială a habitatului
02 octombrie - Ziua internațională pentru non-violență
04 -10 octombrie - Săptămâna mondială a spațiului
05 octombrie - Ziua mondială a profesorilor
10 octombrie - Ziua mondială a sănătății mintale
11 octombrie - Ziua internațională a fetelor
14 octombrie - Ziua mondială a păsărilor migratoare
15 octombrie - Ziua internațională a femeilor din mediul rural
15 octombrie - Ziua mondială a spălatului pe mâini
16 octombrie - Ziua mondială a alimentației
17 octombrie - Ziua internațională pentru eradicarea sărăciei
24-31 octombrie - Săptămâna mondială a alfabetizării mediatice și informaționale
24 octombrie - Ziua Organizației Națiunilor Unite
24 octombrie - Ziua mondială a dezvoltării informaționale
27 octombrie - Ziua internațională a îngrijirii și sprijinului
29 octombrie - Ziua mondială a orașelor
De aplicat/de participat la:
Masterclass-ul online și gratuit „Cum să îți securizezi ONG-ul când folosești AWS” - organizat de Asociația Techsoup, pe 8 octombrie 2024. Formularul de înregistrare aici.
Seria din 4 webinare : Elevate Your Training Skills organizate de proiectului The POINT – Supporting Healthy Civil Society Leaders. Detalii aici.
Rațiu Forum invită tinerii jurnaliștii din mai multe țări, printre care România și R. Moldova, la Programul de Mentorat pentru Jurnaliști. Detalii aici
Evenimentul online Defending Democracy - European Civil Society's Response to Disinformation, de pe 3 octombrie. Formularul de înregistrare aici.
Tema pentru acasă a Republicii Moldova
Pe 20 octombrie, toți moldovenii avem datoria civică să mergem la vot și să participăm la referendum, în orice colț de pământ ne-am afla.
Din acest motiv, Intersecția de bine s-a alăturat mișcării civice #Diaspora4EU, lansată de Fundația Noroc Olanda, care informează cetățenii din diasporă și pe cei de acasă cu argumente și date clare privind integrarea Moldovei în Uniunea Europeană.
Autorii mișcării au creat un kit al alegătorului informat în care găsești podcasturi, vox-uri, spulberări de mituri și explicații clare privind procesul de integrare - toate ca să faci o alegere corectă pentru tine și pentru țară.
Uite aici doar câteva neadevăruri și dezmințirea lor ⬇️
Urmărește-le și tu campania. Îi găsești pe Facebook și Instagram, cautând Noroc Olanda.
Pe 20 octombrie - e DAta când EU aleg și TU alegi în ce direcție vrem să meargă Moldova.
Iar dacă locuiești în România, poți merge la una dintre secțiile de votare deschise în țară ⤵️:
Îți MULȚUMESC că ai ajuns până la final.
Dacă ai o întrebare pentru mine sau crezi că te pot ajuta pe partea de comunicare sau de echipare cu tehnologie a ONG-ului tău, îmi poți scrie oricând.
Țin ușa mereu deschisă 📭.
Edițiile anterioare le găsești aici.
Pe luna viitoare!