Intersecția de bine #12
despre discriminarea lingvistică, cimitirele de mașini ecologice, gunoiul ca piesă vestimentară, adopția din adăposturi și noul sistem de Garație-Returnare
‘neața în ultima lună a’ lui 2023 ❄️!
Sunt la a XII-a ediție în care intersectez faptele și mostrele de bine și îți mulțumesc că mă primești în inboxul tău❤️.
Azi se aprind luminițele de sărbători cam în toată Europa🎄. Tot azi celebrăm Ziua Națională a României (La mulți ani, România 🥳!). Și tot azi marcăm Ziua mondială de combatere a SIDA.
În decembrie, schimbăm panglica albastră (menită să atragă atenția asupra sănătății bărbaților) pe funda roșie 🎀 - simbolul internațional al solidarității și al sprijinului pentru persoanele care trăiesc cu HIV sau SIDA.
Propunerea de a avea o zi dedicată combaterii SIDA a venit din partea a doi jurnaliști americani care realizau campanii de conștientizare despre sănătatea publică, iar culoarea roșie a fost aleasă ca simbol reprezentativ de către un grup de artiști vizuali pentru asocierea sa cu sângele.
HIV se descifrează ca Virusul Imunodeficienței Umane, iar SIDA e abrevierea de la Sindromul Imunodeficienței Dobândite. Acești termeni sunt conecși, dar au sensuri diferite. În linii generale, HIV este virusul care cauzează infecția, în timp ce SIDA caracterizează stadiul avansat al infecției cu HIV.
Ziua de combatere a SIDA se sărbătorește din 1987, iar în primii doi ani, campaniile s-au concentrat pe copii și tineri, fiind des criticate deoarece ignorau faptul că persoanele de toate vârstele pot fi infectate cu HIV.
Cu timpul, campaniile au început a se adresa publicului larg și au mai atenuat din stigmatizările care înconjoară boala, stimulând recunoașterea problemei de către societate.
Dacă ajungi azi la inaugurarea luminițelor de sărbători sau la parada de 1 decembrie, prinde la piept o fundiță roșie. În acest fel, ajuți la combaterea stigmatizărilor și a prejudecăților care înconjoară persoanele cu HIV sau SIDA.
Din lexiconul nonprofit
Felul în care vorbim poate spune multe despre noi, inclusiv de unde suntem sau unde am crescut. Accentul, anume el este cel care ne dă în vileag dacă suntem de prin părțile locului sau venim din altă parte.
Deși accentul este ceva total inofensiv, de multe ori, el devine un criteriu de discriminare, fie la locul de muncă, fie în campusul universitar sau atunci când accesăm un serviciu la un ghișeu.
La auzul unui accent „nestandard”, localnicii pot reacționa diferit: cu un zâmbet discret, printr-o glumiță cu subînțeles sau prin aplicarea unei etichete: indian, clujean, basarabean, asiatic, emigrant. Aceste etichete n-ar fi grave dacă n-ar fi cuplate cu asocieri și stereotipuri nefondate (ex: persoanele care vorbesc cu accent sunt considerate mai puțin educate, inteligente).
În momentul în care accentul unei persoane este asociat cu diferite stereotipuri și prejudecăți avem de afacere cu discriminarea lingvistică sau accentismul.
Discriminarea pe bază de accent poartă numele de discriminare lingvistică sau accentism și este fenomenul prin care o persoană sau un grup de persoane sunt tratate inechitabil sau sunt supuse unor prejudecăți din cauza modului său de vorbire, al accentului sau a limbii pe care o utilizează.
De ce trebuie să combatem accentismul?
Accentismul nu face decât să întărească stereotipurile existente în societate.
In desenele animate sau în filmele de acțiune, personajele cu accent joacă cam de fiecare dată rolul unor băieți răi sau a unor muncitori necalificați. Pe de altă parte, un accent britanic, de exemplu, trezește asocieri cu cineva înalt calificat, educat, inteligent etc. Aceste atribuiri doar fortifică prejudecățile existente.
Nu accentul este cel care determină gradul de educație sau inteligență al unei persoane și nici statutul său social.
Important: Accentul și pronunția sunt două aspecte diferite ale modului în care vorbim. Putem avea un accent puternic (care să denote de unde suntem), dar putem avea o pronunție impecabilă.
Datorită globalizării și migrației intense, discriminarea lingvistică divine o problemă din ce în ce mai resimțită, iar unele țări se gândesc la politici prin care să combată formele de accentism așa cum este combătută discriminarea pe bază de rasă, gen, religie etc.
Ce putem face noi?
Putem fi toleranți. Putem accepta diversitatea culturală și autenticitatea exprimărilor, indiferent cu ce accent sunt pronunțate cuvintele.
Într-un final contează mai mult ceea ce spunem, decât cu ce accent o spunem.
Ești de acord?
Dacă nu ești încă abonat, o poți face mai jos și ne revedem direct în inbox.
Cauzele sociale ale lunii decembrie
Deși Crăciunul pare că eclipsează întreaga lună, decembrie celebrează și multe cauze sociale:
1 decembrie - Ziua mondială de combatere a SIDA
2 decembrie - Ziua internațională pentru abolirea sclaviei
3 decembrie - Ziua internațională a persoanelor cu dizabilități
5 decembrie - Ziua internațională a voluntarilor pentru dezvoltare economică și socială
5 decembrie - Ziua mondială a solului
9 decembrie - Ziua internațională a comemorării și demnității victimelor crimei de genocid și a prevenirii acestei crime
9 decembrie - Ziua internațională anticorupție
10 decembrie - Ziua drepturilor omului
11 decembrie - Ziua internațională a muntelui
12 decembrie - Ziua internațională a neutralității
12 decembrie - Ziua internațională a acoperirii universale a sănătății
18 decembrie - Ziua internațională a migranților
20 decembrie - Ziua internațională a solidarității umane
21 decembrie - Ziua mondială a baschetului
27 decembrie - Ziua internațională a pregătirii pentru epidemii
Minutul de conștientizare
Privește imaginile de mai jos. Ce vezi prima dată pe ele? Niște oameni fericiți sau niște animăluțe blânde? Eu am văzut mai întâi animăluțele și doar apoi chipurile oamenilor.
Pe piața animalelor de companie se preferă cumpărarea unui animăluț în loc de adoptarea lui. Pentru a zădărnici această tendință și pentru a promova adopțiile din adăposturi, Asociația World For All a lansat o campanie (2016) prin care și-a propus să determine oamenii să adopte animalele în loc să le cumpere.
Cu ajutorul jocului de lumini și a interacțiunilor umane a fost creat un set de iluzii optice ce conturează imaginea unui animăluț plasat în mijlocul unei familii fericite. Mesajul campaniei transmite ideea că fericirea unei familii poate fi amplificată de un animăluț adoptat.
Campania a fost precedată și de un calendar cu imagini din umbre și poziții prin care Asociația World For All, la fel, a promovat adopția animăluțelor din adăposturi.
Tu dacă ți-ai dori un animăluț de companie ce-ai prefera? Unul de rasă, cumpărat și vaccinat sau unul luat din adăpost?
Adun acest conținut voluntar. Dacă te ajută ce citești aici, dă-i linkul unui prieten. Ar fi cel mai frumos mulțumesc pe care mi-l poți spune.
Vitrina cu tehnologii
Sistemul de operare este baza oricărui calculator. Orice computer are nevoie de un sistem de operare pentru a putea funcționa.
Luna asta facem loc în vitrina cu tehnologii pentru programul de donații care echipează calculatoarele ONG-iștilor cu sistemul de operare Windows, dezvoltat de Microsoft.
Windows poate fi solicitat de ONG-uri prin Programul TechSoup, caz în care costul unei licențe autentice de Windows este în jur de 16 USD. Licența obținută este perenă.
ONG-urile din România pot solicita licențe de Windows de aici.
ONG-urile din R. Moldova pot solicita licențele de Windows de aici.
Procesul de solicitare implică mai mulți pași pe care îi găsești descriși aici.
Dacă totuși întâmpini dificultăți sau nu-i dai de capăt, da-mi un semn și te îndrum cu drag.
Raftul cu resurse
Auzim despre transformare digitală peste tot. Însă nu întotdeauna știm ce presupune sau de unde s-o începem.
Alături de colegii de la Asociația TechSoup, am creat un ghid care explică primii 8 pași de bază pentru transformarea digitală a unui ONG.
Ghidul s-a primit unul cuprinzător, dar conține recomandări concrete de programe, produse software, aplicații și soluții de cloud pe care organizațiile nonprofit le pot utiliza și accesa pentru digitalizarea și eficientizarea muncii pe care o fac.
Am însoțit lansarea ghidului de un webinar care sumarizează pașii de transformare digitală și pe care îl poți vedea mai jos ⬇️.
#ViitorulVerde
Un program de subvenții guvernamentale a transformat China într-un gigant al mașinilor electrice, dar a lăsat în urmă cimitire pline de vehicule nedorite.
În urmă cu aproximativ un deceniu, sute de producători din China, s-au lansat în producția de automobile electrice și au fabricat un număr uriaș de vehicule verzi, cu dotări și autonomie scăzută, scrie Bloomberg.
În 2019, Beijingul a început să taie subvențiile naționale, iar la scurt timp, mii de mașini au fost abandonate după ce companiile care le dețineau au dat faliment sau și-au dat seama că automobilele produse vor deveni necompetitive pe măsură ce piața vine cu modele mai bune, care au autonomie mai mare.
Cimitirele de mașini electrice sunt o reprezentare izbitoare a excesului și a risipei care se poate întâmpla atunci când nu există o viziune și înțelegere clară a viitorului, iar capitalul inundă o industrie în plină expansiune.
Mai rău e că unele companii au fraudat programul de subvenții prin falsificarea înregistrărilor pentru vehicule electrice inexistente. De exemplu, acestea puteau produce un șasiu gol care nu conținea o baterie sau fabricau mașini cu baterii care nu respectau specificațiile corecte. Toate astea doar pentru a primi bani de la stat.
Hectarele de cimitire cu mașini electrice vin cu un cost enorm și pentru mediu. Producția acestor automobile nu va compensa nicicum emisiile de carbon degajate în procesul de producție, nemaivorbind despre bateriile vehiculelor care conțin metale prețioase precum nichel, litiu și cobalt.
Ehh..atâtea resurse risipite care puteau fi direcționate strategic sau alocate mai eficient, fără să facă rău mediului.
Lecția de învățat: Nu orice soluție care pare ecologică și prietenoasă cu mediul chiar va face din viitorul nostru unul Verde și Sustenabil.
De replicat
Nu prea ne gândim la gunoiul pe care îl producem. După ce-l aruncăm la coș, nu îl mai vedem, deci nu ne mai preocupă.
Rob Greenfield, un activist american, și-a propus să ajute oamenii să înțeleagă cât de mult gunoi produc, inspirându-i să facă schimbări în acest sens.
Timp de 30 de zile, Rob a adunat și purtat pe el toate deșeurile pe care le-a produs. Spălate și aranjate cu grijă, deșeurile generate de Bob au ajuns parte din outfit-ul său neobișnuit.
Activistul american, denumit „Robin Hood al timpurilor moderne", trăiește după filozofia lui Gandhi: "Fii schimbarea pe care vrei să o vezi în lume" și creează pe YouTube conținut care educă, inspiră și sprijină pe alții să ducă o viață mai sustenabilă și mai echilibrată.
Tu te-ai prinde la o provocare ca asta?
De explorat:
Granturile oferite de Journalismfund Grants pentru perfecționarea jurnaliștilor de investigație în probleme legate de mediu. Detaliile aici.
Platforma de învățare online WE GREEN!
Tema pentru acasă
De azi avem o temă zilnică pentru acasă ♻️.
Din 30 noiembrie, în România, colectăm responsabil recipientele goale din sticlă, plastic sau metal și le ducem la punctele de returnare din orice magazin.
În schimbul ambalajului gol, vom primi înapoi, pe loc, valoarea garanției plătite inițial, adică 0.50 RON per recipient returnat, fără a fi necesară prezentarea bonului fiscal sau returnarea recipientului în locația de unde l-am cumpărat.
Chiar nu e greu să fim responsabili. O facem pentru noi!
Îți MULȚUMESC că ai ajuns și azi până la final.
Dacă ai o sugestie pentru mine, vreo întrebare legată de comunicarea cauzelor bune sau poate vrei să afli despre programele de tehnologie pentru ONG-uri, dă Reply la acest email. Îmi poți scrie direct și pe Facebook/💠Instagram/💠LinkedIn.
Despre ce am mai scris în edițiile anterioare, poți să vezi aici.